Se afișează postările cu eticheta PREZENTARI CARTI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PREZENTARI CARTI. Afișați toate postările

miercuri, 16 noiembrie 2011

Un nou volum aparut in colectia „Traditia crestina”: Omilii la statui de Ioan Gura de Aur

La sfirsitul secolului al IV-lea, intr-o capitala de provincie a Imperiului Bizantin, se petrece un eveniment ce prevesteste nenorociri: intr-un gest de sfidare, statuile familiei imperiale sint puse la pamint. 
Crima de lezmajestate este evidenta, si multe orase ale Imperiului fusesera pedepsite pentru fapte mai putin indraznete. Orasul este cuprins de panica, in asteptarea pedepsei imperiale. Multi isi parasesc locuintele; conducerea politica a cetatii este aruncata in inchisoare. Odinioara plin de viata, orasul se pustieste; unii se refugiaza in biserica. Acolo, un tinar preot cu numele Ioan va tine 21 de predici, menite sa redea comunitatii crestine speranta. Speranta salvarii cetatii, dar si speranta izbavirii religioase. 

Un nou volum aparut in colectia „Traditia crestina”: Omilii la statui de Ioan Gura de Aur

Editura Polirom publica un nou titlu, in editie bilingva, in colectia „Traditia crestina” (colectie coordonata de Adrian Muraru si initiata de Ioan-Florin Florescu) ce se adreseaza studentilor si profesorilor de la facultatile de teologie, teologilor, precum si publicului larg: Omilii la statui (2 vol.) de Ioan Gura de Aur, cu un studiu introductiv, traducere si note de Adrian Podaru.
Omiliile vor stringe un public impresionant: episoadele din viata cotidiana a Antiohiei sint dublate de secvente parenetice, de imbarbatare. Si totusi, va fi salvata Antiohia?

„Cind cei trimisi de imparat pentru examinarea celor intimplate au instituit acel tribunal infricosator si i-au chemat pe toti sa dea socoteala de faptele indraznite, si toti se asteptau la diferite feluri de moarte, atunci monahii, cei ce locuiesc crestele muntilor, si-au aratat filosofia lor. Desi stateau inchisi de ani multi in colibele lor, si desi nimeni nu i-a indemnat, nimeni nu i-a sfatuit, cind au vazut un nor atit de mare inconjurind orasul, si-au parasit corturile si pesterile si au curs din toate partile ca niste trimisi care veneau din cer. Si puteai sa vezi atunci orasul semanind cu cerul, peste tot aratindu-se acei sfinti, consolindu-i doar prin infatisarea lor pe cei indurerati si conducindu-i spre tot dispretul fata de [aceasta] nenorocire. Caci cine, vazindu-i pe aceia, n-ar fi luat in deridere moartea? Cine n-ar fi nesocotit viata?”

Ioan Gura de Aur (Hrisostom) 
(cca 344-407) a fost unul dintre marii Parinti ai Bisericii Rasaritene, cunoscut pentru elocinta cuvintarilor sale publice si pentru denuntarea abuzurilor de autoritate din Biserica si din Imperiul Roman; episcop de Constantinopol (398-404). Autor al principalei liturghii ortodoxe care-i poarta numele. Cele mai valoroase lucrari ale sale sint Omiliilela diferite carti ale Bibliei. Exilat in mai multe rinduri, a murit in cele din urma in drum spre Pithyos.

vineri, 3 septembrie 2010

Este posibila mantuirea in secolul al XXI-lea? Cat de corect este acest titlu


Titlul cartii  ieromonahului Serghie RABKO, Este posibila mantuirea in secolul al XXI-lea? mi se pare unul dintre cele mai comerciale titluri pe care le-am intalnit pe piata cartii religioase. E penibil ca se publica orice, doar pentru a vinde. Desigur, unii vor putea spune ca este libertatea autorului sau a editurii de a alege un titlu provocator, dar totusi mantuirea este chiar un concept atat de usor de abordat si de discutat? E un raspuns, care din punctul meu de vedere, are un singur respondent DUMNEZEU, si nicidecum ieromonahul Serghie RABKO. Mantuirea, cred ca, a fost posibila in fiecare secol, ca a fost al XV-lea, in care familia Borgia isi batea joc de sacramentele Bisericii Apusene, sau al XIX-lea in care etnofiletismul parea a fi ciuma Ortodoxiei, fortand la ipocrizie si judecarea aproapelui. Cert e ca Bunul Dumnezeu stie cel mai bine ce va fi in acest secol, iar noi nu avem dreptul sa fim pesimisti sau extremisti si nici sa speriem!

Daca ati citit aceasta lucrare si credeti ca merita sa o citesc, convingeti-ma!

O carte de exceptie!

Jurnalul parintelui Schmemann este una dintre cele mai frumoase carti pe care le-am parcurs. Insemnarile teologului A.S. ne permit sa vedem un autor mare, un indragostit de teologie dar, nu in ultimul rand, un om! Pentru idealisti poate fi o trezire la realitate iar pentru pesimisti o motivatie pentru a fi optimisti. Repet, o carte excelenta pentru care nu pot decat sa multumesc editurii REINTREGIREA pentru care manifest o deosebita stima.


"Cunosc tot mai bine valoarea popularitatii si a nepopularitatii - ambele fara valoare.'' Pr.A.Schm.







Imagine preluata de pe http://www.librariasophia.ro