Minuni astazi?!

De ce nu mai sunt minuni astazi? 

Iata o intrebare pe care am auzit-o de cateva ori intr-una din saptamanile trecute. Pe moment, nu am reactionat, pentru ca nu era nici locul si nici cercul potrivit in care sa ma pot exprima, dar intrebarea mi-a ramas vie in minte. Oare chiar nu se petrec minuni astazi? Oare chiar atat de orbi suntem incat sa nu le vedem sau ele nu exista cu adevarat?

Minuni exista si se petrec zilnic, incepand cu rasaritul soarelui si terminandu-se cu aparitia pe cer a primei stele. Dar, totusi, de ce nu sunt minuni? Pentru ca suntem prea obisnuiti cu ele, pentru ca au devenit cotidian multe dintre ele, pentru ca despre o parte din ele nici nu stim, si poate, nici nu ne intereseaza. Si totusi ne intrebam.... Faptul ca zilnic trec pe langa Pamant, sute de meteoriti care nu-l lovesc, oare nu este o minune? Dar nenumaratele nasteri de copii, nu sunt minuni? Dar faptul ca padurile sunt atat de frumos colorate, fara ca cineva sa le fi pictat nu e o minune.....dar cerul cu nenumaratele lui nuante de albastru, brazdat de nori si inrosit de apusul soarelui, oare nu este o minune? 

Si daca nici una dintre toate acestea nu pare a fi minune, poate faptul ca in acest moment citesti aceste randuri este o minune, pentru ca existi. Si daca nici aceasta nu este o minune sa stii ca intr-adevar, astazi, nu se mai petrec minui. 

Amintirea...

Din tot ce-am avut mi-ai rămas doar tu.
Şi... ce-am avut încât invoc stringent ce am pierdut?! Of mi-e teamă că mi-am legat sufletul de lucruri mărunte, ce mi-au adus o bucurie de-o secundă prelungită, ori aparenţe ce m-au înşelat făcându-mă să rânjesc de bucurie asemeni unui căpcăun după un festin bogat.
De unde şi până unde să strig şi să gem că am pierdut ceva rămânând doar cu tine. Căci nici măcar tu, amintire, nu esti a mea ci a trecutului ce secvenţial îmi reiterează episoade mai mult sau mai puţin veridice din pasajul meu teluric.
M-au părăsit toţi doar tu mi-ai rămas!

De ce ma plang?

Adesea ma intreb de ce ma plang ca sunt obosit, ca sunt ocupat, ca sunt depasit de situatie, ca ma doare capul, ca mi-e foame, ca cineva drag m-a suparat, s.m.d., dar imi spun mult prea rar, bucura-te că poţi fi ocupat, depăşit de situaţie, supărat ş.m.d.. De ce spun acestea? Pentru ca toate aceste mici inconveniente se întâmplă oamenilor normali, pentru care nu e o problemă să facă o plimbare, nici să asculte o muzică, nici să conducă o maşină, pentru că fizic sunt integri.
Se spune ca o buna parte dintre persoanele ajunse la varsta pensionarii, care in tinerete au fost foarte active, ajung intr-o depresie teribilă, unele dintre ele murind la puţini ani după evenimentul menţionat. Probabil că există puţină exagerare în această afirmaţie, dar un sâmbure de adevăr tot conţine, oamenii acestia se trezesc in incapacitatea de a mai face ceea ce o viata au putut si au stiut sa faca, dar eu cred ca tragedia incepe de la 70 de ani in sus.
În cele din urmă mai bine e să spunem că suntem obosiţi, că suntem stresaţi, că avem probleme la servici, decât să spunem că ne-ar prinde bine o plimbare prin parc, dar nu are cine să ne ajute, că am vrea să mergem la servici dar suntem imobilizaţi într-un cărucior cu rotile.
Obişnuiesc să spun că viaţa este frumoasă, dar intensitatea cu care o trăim contribuie mult la gradul frumuseţii ei.

Foamete= Razboi

Dacă voi afirma că foametea este una din cauzele care provoacă cele mai crunte războaie, nu cred că voi fi primul, dar nici ultimul; în acelaşi timp aş dori să atrag atenţia asupra unui lucru care mă îngrijorează foarte tare, şi anume că lumea se apropie de un impas deosebit şi fără precedent.
Care ar fi acest impas? Foametea! Poate veţi spune că sunt paranoic sau irealist sau apocaliptic, etc, dar nu veţi putea să negaţi nişte realităţi la care sunteţi mai mult sau mai puţin părtaşi şi pe care le observaţi zilnic. Aceste realităţi sunt dintre cele mai diverse, dar împreună formează un tot, pentru moment ireversibil.
Africa despre care auzim atât de multe rele şi despre care ni se spune că este foarte săracă, are cea mai crescută natalitate de pe mapamond. În acelaşi timp este şi continentul cel mai sărac, dar cu cele mai bogate resurse minerale. Lumea se îndreaptă către un colaps economico-social.
La un moment dat Biblia spune: creşteţi şi vă înmulţiţi, umpleţi pământul şi îl stăpâniţi; cu alte cuvinte cu cât veţi fi mai mulţi cu atât veţi avea mai multă forţă şi veţi putea stăpâni şi supune.
Putem spune că Biblia are doar parţial dreptate, pentru că în cazul Africii, mult nu înseamnă şi stăpânire, putere, bucurie, bunăstare. Aici apare o altă întrebare la care voi încerca şi un timid răspuns: De ce acest continent atât de bogat în resurse minerale şi umane este atât de sărac?
Răspunsul cere şi o propoziţie cu tentă cronicărească, şi anume că acest continent atât de oropsit a fost un continent colonizat de către europeni. Această propoziţie îşi are locul ei în încercarea mea de a da un răspuns, pentru că din punctul meu de vedere, astăzi când Europa trâmbiţă în sus şi în jos, din regiunile septentrionale în cele ecuadoriale şi sudice, democraţia, libertatea şi aşa mai departe, în cazul Africii , tot ea, uită să mai şi aplice ceea ce vorbeşte. Conflictele armate din Kenya, Nairobi, foametea din Etiopia (fostă colonie italiană) îmi par a fi rezultatul politicii parşive a europenilor şi îndeosebi a Franţei şi Angliei, care nu s-au dezobişnuit de mişeleasca exploatare din timpul lui Napoleon.
De ce sunt atât de revoltat? Pentru că îmi pare inuman să moară la fiecare minut un copil de foame, tot pe continentul african sau în plină dezvoltare tehnică şi socială, milioane să mănânce 100 de grame de orez pe zi.
Dar lumea şi istoria ne-au arătat că în viaţă există învingători şi învinşi, cuceritori şi cuceriţi, bolnavi şi sănătoşi etc.
Foametea nu este un lucru nou şi nici nu va rămâne ceva specific unei anumite perioade istorice, ci un fenomen care pare a avea o ciclicitate înfiorătoare. Singura mea teamă este că acest flagel va atinge în curând şi Europa, şi dacă nu o va face el o va face un frate de-al lui, la fel de nimicitor...
Astăzi 14 ale lui april 2++8