Clujul, gazda unei televiziuni pentru homosexuali

,,Nu judeca ca sa nu fi judecat'' spune Sfanta Scriptura, si totusi ne este greu sa ne abtinem, mai ales la auzul unor asemenea vesti. Aseara am vizionat cateva fragmente dintr-o emisiune de pe un canal OneTv, in care invitatii erau un homosexual, un deputat si un preot, iar tema emisiunii, cred ca era televiziunea Tv Angelicuss, prima televiziune on line a homosexualilor din Romania.

Un lucru mi-a placut si mai multe nu. Mi-a placut modul in care a vorbit preotul, argumentand scripturistic ca homosexualitatea nu poate fi acceptata de Biserica, mai putin deputatul care in loc sa lamureasca si sa argumenteze intr-o maniera calma, mai mult striga; si cel mai putin mi-a placut reprezentantul homosexualilor care mi s-a parut, un foarte bun vorbitor, dar extrem de fals, reducand totul la niste cazuri particulare, incercand oarecum sa demonstreze ca de fapt o proportie impresionanta de barbati sunt homosexuali sau au tendinte homosexuale si cata nevoie au baietii astia de televiziunea ANCELICUSS. Groaznic!!!!

De ce am avea nevoie de o televiziune a homosexualilor? De ce nu? Daca tot sunt atatea televiziuni anapoda, si daca tot sunt atatea anomalii in societatea moderna, de ce nu?! Numai ca, societatea moderna vede in viitor cum vede cartita lumina zilei. Aceasta tehnologie extraordinara prin care se propaga atat de repede informatia, aceasta tehnologie ar putea sa fia apocalipsa noastra. La internet au acces majoritatea tinerilor de astazi, navigheaza peste tot, se cred mai independenti daca adopta obieceiuri cat mai non-conformiste si in cele din urma ajung sa-si rateze viata. Problema e ca acesti tineri, de care avem grija prin mass-media si internet, sa le spalam creierul, pot fi un viitor prosper sau nu al Romaniei. Nu vreau sa duc tema aceasta intr-o zona eclesiala, ci vreau sa raman in sfera eticii si a socialului.

E dureros ca suntem martorii unei discriminari pozitive. Aici se va ajunge cat de repede. Voi cei care locuiti in SUA sau EUROPA, ce credeti, ca le stiti si le simtiti mai bine. acolo fiind mai vechi aceste obiceiuri. Am locuit doi ani in Paris si acolo mi-a fost dat sa vad multe. Aveam multe prejudecati, si multe dintre ele chiar s-au demonstrat a fi prejudecati, dar in ce priveste sarutul homosexualilor in public..., nu m-am putut obisnui, nu era o prejudecata era o realitate. Dureros, dar adevarat.

Ce e de facut? In nici un caz sa marginalizam pe acesti oameni sau sa-i delapidam, sau sa refuzam dialogul cu ei, in nici un caz asa ceva, pentru ca vor fi pierduti definitiv in lumea lor. Va trebui sa ne rugam, in primul rand, iar in al doilea rand sa incercam sa le demonstram ca totul depinde de educatie si de controlul personal si nu de gene si alte motive invocate.

Traim in lumea pe care ne-o dorim!

Criza financiara vazuta prin monoclul personal

STANGACIA UNUI INCEPUT. De mai bine de un an se anticipase aceasta criza financiara. Analistii econimici se intreceau in predictii si prognoze, atentionand totodata pe omul de rand ca se apropie nori negri. Cei mai perspicace si-au luat toate masurile de precautie si acum sunt pe val, cei mai putin vigilenti sunt acum sub val. Si totusi, de unde si pana unde o asemenea criza?
Politicienii ar spune ca e vorba de politicile economice proaste pe care regimul Bush le-a adoptat, iar economistii, cei mai indreptatiti sa opineze in acest caz, dau vina atat pe banci, care prin lipsa lor de viziune au cam exagerat cu imprumuturile, cat si pe stat care nu s-a prezentat la datorie atunci cand era de prezentat; teologii, ... pai nu prea i-am auzit sa se dea cu parerea. Cred si eu, sunt lucruri lumesti, asa ca de ce sa o faca, ... si totusi, unele voci, chiar daca sunt mici, s-au auzit. Se pare ca America primeste o palma serioasa de la Dumnezeu. Nu e doar America ci intreaga lume. De ce? Este a nu stiu cata oara, cand, omul se increde prea mult in puterile sale, e a nu stiu cata oara cand omul il sfideaza pe Dumnezeu, dar se folosete de numele Sau. Spun bazaconii? Haideti sa vedem:
SITUATIA ACTUALA.RAZBOAIELE PREZENTULUI. Razboiale din Orientul Mijlociu cu ce pret sunt ele intretinute: cu pretul pierderii a nenumarate vieti omenesti, a lipsurilor de tot felul pentru cei ce sunt in teatrul de operatiuni, cu ura rasiala si cu multa manipulare.Si la toate acestea sa ramana oare Dumnezeu impasibil? NU cred! Dreptatea lui ramane in veac.
Regimul din Irak, al nenorcitului dictator, a fost inlaturat, dar acum e mai rau, se lupta fratii intre ei. Da, fratii! Oare suferinta lor sa nu fie observata de Cel de Sus, oare greutatile prin care ei trec sa nu fie simtite la un nivel normal, doar pentru ca ei sunt arabi si necrestini? Si ei se roaga, si ei sufera, si pe ei ii doare, si ei mor de foame, si ei plang.
TEHNICA. Sa nu uitam un alt aspect, ca o mare parte din banii facuti de pe urma razboiului au fost reinvestiti in diferite tehnologii. Tehnologii care nu ne erau necesare pentru a duce o viata normala, dar care ajuta pe omul de stiinta sa-si argumenteze independenta fata de Creator, ba chiar sa-i nege prezenta. Experimentul de le Geneva! Ce fenomen, ce amploare, ce rezultate scontate?! Dar, nu e oare curios ca tocmai acum se zdruncina economia, ca tocmai acum apar marile probleme financiare.
In timpuri istorice, se spune ca oamenii au vrut sa arate Cerului ca ei sunt mai puternici decat El, si s-au gandit sa ridice un turn, Turnul Babel. Curios a fost ca tocmai pe cand credeau ca au reusit, au observat marea pierdere: nu se mai intelegea frate cu frate, si exemplele ar putea continua.
PEDEPSELE NATURII. Ca un prim raspuns la toate aceste nedreptati, par a fi nenumaratele ciclonuri si uragane, care s-au abatut cu o atat de mare intensitate asupra Americii, in ultimul timp. Restul nu le mai pomenesc, le stiti prea bine...
Nu vreau sa par a fi paranoia, sau bigotist, cu toate ca unii ar putea-o spune, dar trebuie vazute in toate aceste nenorociri, calculele limitate ale omului. Cineva spunea la un moment dat, ca Istoria ne invata ca din Istorie omul n-a invatat nimic. Cat adevar!
UN FEL DE CONCLUZII. Criza mondiala, cred ca e doar un semn al micimii noastre, al ingamfarii umane. Inca sunt multi care cred ca din aceste nenorociri ne putem salva singuri. Oare? Oare de cate ori in istorie un imperiu mare a devenit un stat insignifiant? Oare de cate ori in istorie, Natura, asa cum le place sa o numeasca celor ce cred mai mult infortele lor, nu a schimbat cursul istoriei? Nu voi raspunde, ca stiti prea bine, cert e ca suntem aproape de o nenorocire. Singura speranta este, vrem nu vrem sa acceptam, Dumnezeu.

De la anotimp la timp...ul alegerilor de toamna

Toamna aceasta nu vine cu miros de frunze uscate si mere coapte, ci cu miros de campanie electorala, promisiuni la pachet, minciunele ambalate in staniol aurit si zambete altruiste. Ingerasii care promit atatea bunatati cu toate ca inca nu a fost declarata campania electorala deschisa, ei au inceput incalzirea, (lectie luata probabil de la sportivi, ca o incalzire buna te fereste de accidentari) in speranta ca atunci cand vor intra in linie dreapta vor reusi inca o data sa duca cu zaharelul pe electoratul, satul dar si lihnit de povestioarele cu Prasl(ii) cei voinici.
Problemele sunt aceleasi, toate-s noi si vechi is toate, daca ar fi sa citez pe celebrul nostru poet, programele viitoarei guvernari sunt care mai de care mai complexe si mai unse cu glazura, fruntile politicienilor schiteaza inceputul unei sfortari, propozitiile sunt din ce in ce mai nuantate, urmand parca o retorica antica. Si totusi, un lucru ma uimeste,atitudinea fata de Biserica. Domnii nostri guvernanti si nu numai, prin intermediul marilor trusturi de pressa, parca au uitat sa mai arunce cu invective in Biserica ( aceasta daca e sa uitam de statistica de acu' o luna, in care oamenii aveau mai multa incredere in pompieri armata si politie decat in Biserica)... Hei., sa nu ma intelegeti gresit politicienii nu au lovit niciodata in Biserica, ci doar prin intermediari , hm... Asadar, ce se intampla? S-a cumintit dintr-o data pressa si a apucat-o frica de Dumnezeu, sau cei care stau in spatele colosilor presei romanesti considera ca nu e momentul sa mai caute nod in papura?
Se tot vorbeste de puterea religiei, dar cu voce joasa ca nu cumva, vreo propozitie nefericita sa starneasca ceva idei in capul vreunui geniu ce apare tot mai des pe la TV. Si totusi, politicienii incearca sa profite din nou. Si cred ca vor reusi (tot din nou) sa atraga electoratul prin chipurile evlavioase pe care le-au inchiriat acu' in prag de campanie.
Oare nu s-a saturat poporul acesta de manipularea murdara a clasei politice? Oare nu s-a saturat de a fi calcat in picioare la fiecare patru ani, sau s-a obisnuit atat de mult cu promisiunile incat are impresia ca intr-o zi vor fi adevarate?
Interesant! Astept in aceasta campanie sa vad noi atacuri la adresa Bisericii, credeti ca vor fi?

Biserica, tinta unor atacuri oculte!

In ultimii ani am fost martorul unei suite de atacuri impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, in diferite articole de presa din tara si chiar din strainatate. Astazi a mai aparut un articol in care PF Daniel este condamnat de tendinte dictatorialo-papiste, dupa ce ieri un articol sublinia interesul deosebit pe care anumite persoane din SUA il manifesta fata de ritualul de inmormantare, aproape barbar, din Romania si dupa vestea minunata cum ca icoanele si simbolurile religioase trebuie scoase din scoli; ca sa nu uitam cazul Catedralei Neamului care nu stiu cu ce a putut deranja pe domnii de la Le Figaro, caracterizandu-l ca pe un proiect de tip ceausist. Curios?!!!
Se stie foarte bine ca in timpurile moderne cea mai buna metoda de manipulare a maselor a fost presa, si a ramas pana astazi, careia lumea tinde sa ii dea in majoritatea cazurilor dreptate, considerand ca acei oameni, care le scriu, sunt oameni bine intentionati si bine informati. Lucrurile nu stau intotdeauna asa, faptele o dovedesc. La fel se intampla si cu informatiile pe care le primim in legatura cu Biserica.
Ceea ce ma deranjeaza este ca se scoate in evidenta doar ceea ce este negativ si nu si ceea ce presupune o pozitivitate, motivul cu siguranta fiind unul mercantil. Dar, ma intreb eu, sa fie doar acest rationament. Nu sunt prea convins. In orice sistem si in orice institutie condusa de oameni exista erori, gafe, probleme; in orice Biserica exista si uscaturi, cu toate acestea doar cele din BOR sunt vizibile. Care-i motivul? Eu zic ca se cauta o distrugere a imaginii Bisericii seculare, pe motive banale, in spatele carora se ascund interesele unor politicieni si a anumitor cercuri oculte. Motivul esential este frica acestora de Biserica. Puterea Bisericii este atat de mare incat acesti oameni se simt umbriti de ea; asa si trebuie.
As dori sa fac un foarte recurs istoric in legatura cu tentative identice de inlaturare si intimidare a Bisericii de catre stat. Nu mai departe de inceputul secolului al XX-lea Rusia avea sa treaca printr-o perioada de groaznice modificari socio-culturale si religioase. Tinta preferata a comunistilor a fost Biserica Ortodoxa pe care au considerat-o prea puternica si inamicul sistemului si au dorit sa o reduca la tacere, prin campanii calomniatoare si prin diferite orchestrari. Dupa o perioada de timp, in care au observat ca masurile lor draconiene nu au prea mare efect asupra Bisericii au adoptat o alta strategie si anume aceea de a distruge Biserica din interior. Cei care ati citit cartea lui Vladimir Volkoff cred ca stiti despre ce vorbesc. Strategia comunista rusa a fost adoptata de catre tot blocul comunist, implicit de Romania. Despre aceste lucruri se vorbeste atat de putin pentru ca nu are nimeni interesul ca lumea sa afle adevarul. In perioada comunista au intrat in cler o seama de oameni care nu avea nici in clin nici in maneca cu teologia, erau indivizi dedicati sistemului care stiau foarte bine ce au de facut. Eu nu zic ca nu au fost si preoti care au aderat la securitate in urma unor constrangeri si chiar de buna voie, dar cei mai abili dintre ei, si care au facut cu adevarat rau oamenilor au fost cei special instruiti. Securisti facuti peste noapte preoti si plasati in locurile unde SSI avea informatii ca se afla celule combatante.
Astazi se scot in evidenta doar greselile comise in timpul comunismului, dand o nota de general, si ascunzand adevarul. Ce trebuie stiut este ca Biserica nu este vinovata de nimic si cu nimic, eventual anumite persoane care o slujesc, da, dar acest aspect le scapa jurnalistilor cu pana fina; in al doilea rand subiectele legate de Biserica sunt subiecte citite si de interes quasi-general, in conseninta bine vandute, ceea ce ne duce la o concluzie simpla, presa se leaga de Biserica cu riscul de a deforma informaia, doar pentru a-si vinde mai bine hartia. In al treilea si ultimul rand, as spune ca oricat ar incerca aceste cercuri sa distruga imaginea Bisericii nu vor reusi, chiar daca o parte din oamenii lor mai sunt printre clerici.