Biserica, tinta unor atacuri oculte!

In ultimii ani am fost martorul unei suite de atacuri impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, in diferite articole de presa din tara si chiar din strainatate. Astazi a mai aparut un articol in care PF Daniel este condamnat de tendinte dictatorialo-papiste, dupa ce ieri un articol sublinia interesul deosebit pe care anumite persoane din SUA il manifesta fata de ritualul de inmormantare, aproape barbar, din Romania si dupa vestea minunata cum ca icoanele si simbolurile religioase trebuie scoase din scoli; ca sa nu uitam cazul Catedralei Neamului care nu stiu cu ce a putut deranja pe domnii de la Le Figaro, caracterizandu-l ca pe un proiect de tip ceausist. Curios?!!!
Se stie foarte bine ca in timpurile moderne cea mai buna metoda de manipulare a maselor a fost presa, si a ramas pana astazi, careia lumea tinde sa ii dea in majoritatea cazurilor dreptate, considerand ca acei oameni, care le scriu, sunt oameni bine intentionati si bine informati. Lucrurile nu stau intotdeauna asa, faptele o dovedesc. La fel se intampla si cu informatiile pe care le primim in legatura cu Biserica.
Ceea ce ma deranjeaza este ca se scoate in evidenta doar ceea ce este negativ si nu si ceea ce presupune o pozitivitate, motivul cu siguranta fiind unul mercantil. Dar, ma intreb eu, sa fie doar acest rationament. Nu sunt prea convins. In orice sistem si in orice institutie condusa de oameni exista erori, gafe, probleme; in orice Biserica exista si uscaturi, cu toate acestea doar cele din BOR sunt vizibile. Care-i motivul? Eu zic ca se cauta o distrugere a imaginii Bisericii seculare, pe motive banale, in spatele carora se ascund interesele unor politicieni si a anumitor cercuri oculte. Motivul esential este frica acestora de Biserica. Puterea Bisericii este atat de mare incat acesti oameni se simt umbriti de ea; asa si trebuie.
As dori sa fac un foarte recurs istoric in legatura cu tentative identice de inlaturare si intimidare a Bisericii de catre stat. Nu mai departe de inceputul secolului al XX-lea Rusia avea sa treaca printr-o perioada de groaznice modificari socio-culturale si religioase. Tinta preferata a comunistilor a fost Biserica Ortodoxa pe care au considerat-o prea puternica si inamicul sistemului si au dorit sa o reduca la tacere, prin campanii calomniatoare si prin diferite orchestrari. Dupa o perioada de timp, in care au observat ca masurile lor draconiene nu au prea mare efect asupra Bisericii au adoptat o alta strategie si anume aceea de a distruge Biserica din interior. Cei care ati citit cartea lui Vladimir Volkoff cred ca stiti despre ce vorbesc. Strategia comunista rusa a fost adoptata de catre tot blocul comunist, implicit de Romania. Despre aceste lucruri se vorbeste atat de putin pentru ca nu are nimeni interesul ca lumea sa afle adevarul. In perioada comunista au intrat in cler o seama de oameni care nu avea nici in clin nici in maneca cu teologia, erau indivizi dedicati sistemului care stiau foarte bine ce au de facut. Eu nu zic ca nu au fost si preoti care au aderat la securitate in urma unor constrangeri si chiar de buna voie, dar cei mai abili dintre ei, si care au facut cu adevarat rau oamenilor au fost cei special instruiti. Securisti facuti peste noapte preoti si plasati in locurile unde SSI avea informatii ca se afla celule combatante.
Astazi se scot in evidenta doar greselile comise in timpul comunismului, dand o nota de general, si ascunzand adevarul. Ce trebuie stiut este ca Biserica nu este vinovata de nimic si cu nimic, eventual anumite persoane care o slujesc, da, dar acest aspect le scapa jurnalistilor cu pana fina; in al doilea rand subiectele legate de Biserica sunt subiecte citite si de interes quasi-general, in conseninta bine vandute, ceea ce ne duce la o concluzie simpla, presa se leaga de Biserica cu riscul de a deforma informaia, doar pentru a-si vinde mai bine hartia. In al treilea si ultimul rand, as spune ca oricat ar incerca aceste cercuri sa distruga imaginea Bisericii nu vor reusi, chiar daca o parte din oamenii lor mai sunt printre clerici.

S-a demonstrat: Cel mai greu e inceputul....!

E atat de jenant si atat de frustrant. CNCD a dat verdictul: Icoanele trebuie scoase din scoli. Cu alte cuvinte, astazi icoanele maine orele de religie.
As dori sa ma opresc asupra catorva aspecte, cum ar fi motivul scoaterii icoanelor din Biserici sau impasibilitatea guvernantilor.
Cu ce pot deranja oare icoanele pe niste copii? Ce prejudicii pot aducea acestea unor elevi? Despre ce discriminare vorbeste domnul Emil Moise? Faptul ca asa gandesc un numar restrans de persoane, nu inseamna ca trebuie sa si acceptam. Daca tot e vorba de motivul atotinvocat discriminare, atunci hadeti sa ne dam acordul si pentru homosexualitate si pentru prostitutie si pentru marijuana ca doar e discriminatoriu faptul ca nu acceptam toate mutatiile morale ale societatii moderne. Eu am impresia ca societatea de astazi o ia din ce in ce mai mult pe banda banalului si a mediocrului. Dar, pentru a nu divaga prea mult, as vrea sa subliniez ca motivul pentru care icoanele vor fi interzise in salile de curs, e unul cat se poate de absurd, bazat pe ratiuni neoprotestante sau protestante radicale, bine dirijate de anumite cercuri, pentru care Dumnezeu, atata timp cat ei au puterea si influenta, nu inseamna prea mult, sau chiar nimic.

As fi curios cu ce vor acesti distinsi domni sa inlocuiasca icoanele. Poate cateva postere din Popcorn, Playboy sau alte genuri de reviste prea putin eficiente in educatia morala a copiilor; si se mai intreaba de ce atatea cazuri de sinucideri, de abateri si anomalii disciplinare la adolescenti.

Presedintele acestui organism e un distins domn C. A., care daca vom cauta mai adanc nu vom fi uimiti sa vedem ca e reformat, adica, din partea lui icoanele nu au decat sa serveasca ca vreascuri pentru aprins focul. Interpretarea acestor evenimente se impune. Cu siguranta voci autorizate se vor ridica si vor aborda problema, dar nu stiu in ce masura o vor rezolva, desi ar trebui.

Mai vreau sa subliniez un aspect, pe care multi il ignora, si anume ca aici nu e vorba doar de valorile ortodoxe ci de valorile crestinismului veritabil, Ortodoxie si Catolicism, a crestinismului autentic. Daca niste indivizi, membri ai unor biserici aparute ca fruct al razbunarii si al urii si din interese economice, au impresia ca detin adevarul si aduc in discutie principiul discriminarii in aceasta problema, ar trebui sa se opreasca din aceasta pseudologhie pe care nici ei nu o inteleg prea bine. CITITI DOMNILOR ISTORIA CRESTINISMULUI. Unde au fost ei atunci cand poporul nu stia nici sa scrie nici sa citeasca, atunci cand manastirile si bisericile adaposteau adevarate centre de cultura si arta. Unde erau ? Pregateau discursuri penibile si lipsite de sens ? Nu va chinuiti prea tare cu raspunsurile, o parte din dumneavoastra nici macar nu fiintau.

Democratie ? Ce democratie domnilor ? Discriminare ? Da, discrimiare fata de acei 90% crestini veritabili ai acestui popor, fata de cei care cred ca icoana e valoare in sine, fara a cadea in supraestimari idolatre. Ce se intampla acum? Ne vom sacrifica majoritatea pentru minoritate... eu zic ca nu. Asa ceva nu e normal. Daca se va intampla asa ceva atunci suntem si noi victimele a ceea ce specialistii numesc discriminare pozitiva, adica o mare nedreptate pe care acest Guvern, (alegeti dumneavoastra calificativele care li se potrivesc) e pe cale sa o faca. De ce sa nu o spunem pe fata, acestor oameni nu le pasa de nimic decat de ei si de buzunarele lor.

Dar, sa nu uitam esentialul : vin alegerile ! :) E momentul in care vom fi martorii unor noi penibilitati, minciuni, s.m.d ; lupii in piei de oaie…. Acum o sa vedem din nou cum ajung sa se foloseasca de imaginea Bisericii pentru a ramane sau accede in posturile ravnite.

Ceea ce pot spune in loc de concluzie e : RUSINE, rusine celor care pe false ratiuni culturale si de drept a omului ataca o Biserica care ar putea purta linistita titulatura de Biserica Nationala, doar pentru sprijinul pe care l-a acordat acestui popor in decursul veacurilor. Si totusi inceputul e cel mai greu, lasandu-i sa faca acest lucru inseamna a accepta ca primul si cel mai dificil pas a fost facut inspre o indobitocire generala a societatii... nu va mai fi marxism ci o alta forma de materialism....sau si mai rau un laxism moral in care politica isi va face jocurile cu mult mai bine decat o face acum, cand are un oponent atat de puternic : Biserica

L.V.M.

Kosovo. Pe drumul unui dezastru.

Urmaresc cu interes scena politica internationala si ma intreb uneori de ce se intampla atat de multe din lucrurile pe care le gandesc. O problema recenta si care pare a fi una cu implicatii socio-politice atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung este Kosovo.
Pozitia geografica ar fi de prisos sa o mai amintesc, la fel si faptul ca populatia majoritara din aceasta provincie este de origine albaneza, dar am sa pun o intrebare: Care a fost interesul marilor puteri si ce au urmarit ele prin recunoasterea acestei independente?
Cunoastem ca dintre tarile europene, Franta si Germania s-au grabit cel mai tare in ce priveste recunoasterea statului, iar Statele Unite au fost probabil pionierii acestei strategii. Mai stim ca o seama de state, printre care Spania, Romania si Grecia nu au recunoscut aceasta independenta, motivele le stim foarte bine. Si totusi pentru mine enigma este Franta.
Inainte de a trece la aceasta problema, as dori sa opinez putin in legatura cu intrebarea lansata. Balcanii, cunoscuti in istorie pentru dezvoltarea unor conflicte fara precedent in istorie au toate sansele sa devina si de aceasta data un punct de pornire intr-un nou conflict. Prin aceasta afirmatie nu am facut decat sa raspund pe scurt unei intrebari nelansate: De ce a fost aleasa tocmai Serbia si nu Romania sau Spania. Mergand mai departe as dori sa atrag atentia asupra unui fapt: Rusia. Ultimele declaratii ale liderului rus au avut menirea sa puna putin jar pe scaunele promotorilor independentei.
Iata deci trei forte care incearca pe scena politica mondiala sa-si afirme suprematia:SUA, UE, si Rusia care vine cu o viteza naucitoare din spate si nu schiteaza nici cel mai mic gest in ideea de a ascunde dorinta reocuparii locului pierdut in 1990.
SI totusi, nu am raspuns intrebarii. Nici nu as putea da un raspuns foarte clar din cauza confuziei pe care o reprezinta situatia. Intentia probabila a fost aceea de a nu lasa ca un stat ca Serbia, pe punctul de a se integra in UE, sa aiba o potentiala zona de conflict. Sa fie acesta? Se prea poate... Un alt aspect ar putea fi dorinta SUA, dar, si a UE sa intre intr-un conflict deschis cu Rusia. Anormal ce spun?! Posibil, nu am prea multe argumente, dar poate fi luat in calcul. Dar ma gandesc la suita de nereusite a SUA si UE in dorinta lor de a fixa acel scut antiracheta precum si numeroasele conflicte dintre cele doua si Rusia pe teme ca Irak, Afganistan, Iran, petrol si gaze naturale, la ultimele doua Rusia avand chiar un fel de monopol, aceasta daca ne referim la dependenta Europei de ea. Sa nu uitam si conflictele din 1999, tot din Balcani, cand Rusia, cu toate ca participa cu trupe la NATO a avut o alta pozitie fata de Alianta, dar atunci Rusia nu avea forta de astazi. Si atunci care sa fie motivul neocolorii tensiunilor prezente? Rusia e clar ca doreste sa fie ascultata, ceea ce nu se prea intampla deocamdata, dar eu cred ca ar trebui cat de cat, amenintarile lui Putin nu par a avea parfum de iasomie. SUA si UE (statele puternice cu precadere), probabil aceasta si asteapta, un atac din partea Rusiei ca mai apoi sa ii raspunda cu varf si indesat. Dar, oare, si-au luat ei toate masurile de precautie posibile? SUA cu siguranta nu, (scuzati partinirea) ea stie un lucru, demaram conflicte si intretinem ambele tabere cu arme, ca altfel de ce ar avea cea mai puternica industrie de armament din lume. In ce priveste reusitele ei in postura de arbitru international al pacii, priviti bine in istorie doar fiascouri. UE isi stie si ea interesul, mai ales Germania, Franta si Anglia.
Si acum sa ne oprim asupra problemei si enigmei mele: Franta. Franta condusa de ambitiosul Nicolas Sarkozy s-a grabit sa fie prima in a recunoaste independenta micului stat cu toate ca la randul ei are o problema care tine de zeci de ani: Corsica. Oare statutul ei de mare putere ii pemite luxul unui asemenea act. Nationalistii corsicani nu cred ca vor rata momentul. Deja s-au facut masive arestari la un meci de fotbal din Corsica, unde un grup de scandalagii pe langa lozincile homofobe si rasiste au strigat si lozinci anti franceze. Oare a crezut ca va scapa de aceste manifestatii doar pentru ca este Franta? Istoria o va arata.
Ceea ce pare cert este ca acea cutiuta a Pandorei a fost deschisa. Pacea care a domnit mai bine de 50 de ani in Europa s-ar putea sa fie in curand doar o amintire. Tara Basca, Catalunia, sau Tinutul Secuiesc in curand isi vor cere drepturile pe un alt ton si cu o alta intensitate.
Daca ceea ce am spus se va intampla sau nu, istoria o va arata, ceea ce e cert insa, e ca Serbia a mai primit o palma din partea Germaniei, pardon a UE si a SUA, asa numitii ei prieteni.